Povestea oualor de Paste Fabergé

by admin_contemporianoiembrie 8, 20180 comment

De unde vine fascinatia pentru colectia de oua Fabergé? Reteta cuprinde: incredibila maiestrie cu care au fost realizate, valoarea uriasa a sumelor licitate pentru achizitionarea lor in ultimii ani, surpriza pe care o ascunde fiecare ou si poate cel mai important, legatura stransa a colectiei cu destinul familiei Romanov si cu o bucata importanta din istoria Rusiei – sfarstul secolului 19 si pana in 1917, anul uciderii tarului si a familiei sale.

Autorul pieselor este bijutierul Peter Carl Fabergé, care a devenit datorita talentului si reputatiei sale, bijutierul curtii imperiale in timpul domniei tarului Alexandru al III-lea.

Inainte de a-si incepe cariera, Carl Fabergé a calatorit mult prin Europa in asa zisul “mare intinerariu” (“grand tour”), o calatorie traditionala pe care o faceau tinerii din inalta societate, menita sa le sporeasca cultura si bineinteles relatiile sociale. A avut astfel ocazia sa se familiarizeze cu arta renascentista si baroca din intreaga Europa, pentru care nutrea inca din perioada vizitelor la muzeu Hermitage din St Petersburg o pasiune puternica. Aceasta pasiune se reflecta din plin in piesele care l-au facut celebru – ouale pascale imperiale.

In Rusia ortodoxa cea mai importanta sarbatoare era considerata Pastele si conform traditiei credinciosii duceau oua colorate la biserica pentru a fi sfiintite si oferite apoi familiei si cunoscutilor. Astfel, in secolul 19, a aparut o noua moda in randul inaltei societati – de a se face cadou rudelor si apropiatilor oua-bijuterii.

1885 – Tarul Alexandru al III-lea i-a cerut lui Fabergé sa creeze un astfel de ou pe care sa il ofere cadou sotiei sale, Maria Fedorovna pentru a marca implinirea celor 20 de ani de casnicie. Asa s-a nascut primul ou Fabergé: Oul-gaina. Este realizat din aur, acoperit cu email alb si ascunde in interiorul sau un alt ou, galbenusul, realizat tot din aur care la randul sau ascunde o gaina, ce credeti? tot din aur. Imparateasa a fost atat de incantata de cadou incat de atunci, din anul 1885, in fiecare an, pana in 1917 traditia a fost continuata.

Cea mai scumpa piesa creata a fost oul “Iarna” din 1913, sculptat in cristal si batut cu diamante in forma de stele de gheata. A fost evaluat la 24, 600 ruble la momentul respectiv ceea ce in banii actuali ar insemna 2.36 milioane de lire sterline.

Surpriza acestui ou este un cos cu anemone ascuns in interiorul sau. Cosul este realizat din platina, florile din cuart alb, nefrit, aur si granate verzi iar muschiul de la baza tulpinilor este aur verde. Oul a fost vandut la o licitatia din NY, in 2002, cu 9.6 milioane de dolari.

1891 – Oul “Memoria Azovului” realizat pentru a marca voiajul fiului tarului Alexandru al III-lea, viitorul tar Nicolae al II-lea, in jurul lumii, la bordul navei Pamiat Azov.

Surpriza este o replica in miniatura, din aur, platina si pietre pretioase, a navei. La exterior oul este imbracat in email verde si decoratiuni din aur si diamante.

1892 – Unul dintre preferatele mele, “Oul impletitura de diamante” a fost sculptat in jad verde-pal si este imbracat intr-o plasa de aur cu diamante.

Soclul care s-a pierdut, era compus din 3 ingeri reprezentandu-i pe cei 3 baieti ai tarului Alexandru al III-lea si ai Mariei Fedorovna: Nicolae, George si Mihael.

Surpriza din pacate s-a pierdut si ea – un elefant decorat cu diamante ce cara in spate un turn – cea mai inalta distinctie a Danemarcei incepand cu secolul 15. Aceast detaliu amintea de originea tarinei.

1895 – Primul ou imperial oferit de tarul Nicolae al II-lea sotiei sale, Alexandra Fedorovna –“Oul boboc de trandafir”. Este acoperit la exterior cu email rosu, decoratiuni din aur si diamante iar surpriza este un boboc de trandafir simbol al dragostei tarului pentru sotia sa. Dupa moartea tatalui sau, tarul Alexandru al III-lea, Nicolae s-a simtiti descurajat si nepregatit sa ii ia locul, singura persoana care l-a sustinut constant a fost Maria Fedorovna. Pe cat de bun a fost Nicolae ca sot si tata, pe atat de prost se spune ca a fost ca tar.

1897 – “Oul incoronarii” tarului Nicolae al II-lea. Este acoperit cu email galben gravat mecanic. Pentru a nu fi ciobit emailul, gaurile necesare fixarii decoratiunilor metalice au fost facute sub apa. Surpriza este o replica in miniatura a calestii cu care s-a deplast tarul si tarina in timpul procesiunii de incoronare.

1900 – In perioada domniei tarul Nicolae al II-lea a avut loc puternica industrializare a Rusiei. Este finalizata calea ferata ce leaga Moscova de Vladivostok, extremitatea estica a Rusiei: Trans-Siberianul.

Oul “Trans Siberian” are ca surpriza un tren in miniatura cu cheita; la rotirea cheitei, trenul merge.

1907 – Oul “Impletitura de trandafiri” a fost oferit de tar sotiei sale la nasterea singurului lor fiu – Alexei Nicholaievich.

Finalizarea oului a fost amanata de razboiul ruso-japonez din 1904.

Oul este acoperit cu email verde deschis si trandafiri roz. Surpriza din pacate nu mai exista – un portret in miniatura al tarului si un colier de diamante.

1915 – Oul “Crucea rosie” se numara printre ultimele oua imperiale si a fost dedicat tarinei si fiicelor sale care au ajutat in spitalele militare destinate victimelor Primului Razboi Mondial.

Alte oua imperiale Faberge:

Dupa revolutia bolsevica, Lenin a vandut multe din piese pentru a face rost de valuta. In 2004, 9 oua urmau sa fie scoase la licitatie de Sotheby’s insa au fost cumparate inainte ca aceasta sa aiba loc de milionarul rus de origine ucrainiana Victor Vekselberg. El a declarat ca a cheltuit peste 100 de milioane de dolari pentru a cumpara piesele si ca nu are de gand sa le expuna in casa sa ci le-a cumparat penru ca sunt importante pentru cultura Rusa si, crede el, sunt cele mai desavarsite bijuterii din lume. A declarat de asemenea ca isi doreste sa deschida un muzeu dedicat lor in Rusia.

Din cele 50 de oua Faberge au supravietuit 42 ce pot fi admirate in importante colectii si muzee ale lumii, din Europa si America.

sursa imagini

Fabergé: The Imperial Easter Eggs